O recapitulare subiectivă

Ca în fiecare ediţie a Mundialului din ultimul deceniu şi un vârf de bocanc, meciurile primelor două etape s-au succedat într-un ritm ameţitor. Abia dacă am avut timp să diger pasele şi fentele argentinienilor că pe teren deja coborâseră englezii sau americanii. Şi apoi nemţii, şi apoi brazilienii. Şi apoi… De astăzi, trecem într-o viteză inferioară. Chiar dacă vor fi programate câte patru meciuri zilnic, cine are nervi să urmărească două meciuri în acelaşi timp? Poate eu, cu laptopul în braţe şi cu televizorul pe acorduri de vuvuzea. Şi totuşi, cu ce începem ultima etapă a grupelor.

Grupa A

Ne oferă o premieră. Pentru prima dată la Cupa Mondială, echipa gazdă nu reuşeşte să depăşească prima rundă a competiţiei. Africa de Sud întâlneşte astăzi o Franţă ridicolă fără a prea mai avea şanse la accederea în optimile de finală. Este poate încă un semn pentru oficialii FIFA că nu oricine îşi poate onora statutul de gazdă. E de apreciat totuşi că africanii nu au primit întăritoare din partea arbitrilor care au condus meciurile de până acum. Şi ar merita un mic ajutor din partea columbianului Oscar Ruiz în meciul de astăzi cu francezii. Măcar pentru mîna lui Henry din barajul cu Irlanda.

Despre Franţa, nimic.

Uruguay şi Mexic vor dansa un tango argentinian, mână-n mână pentru următorul act.

Grupa B

Argentina a jucat până acum ceea ce juca Maradona în căldarea mexicană încinsă de la Mundialul din 1986. El futbol loco ar putea fi cartea câştigătoare a sud-americanilor pentru această ediţie. Nigeria se află la baza clasamentului cu 0 puncte. Chiar şi aşa, africanii mai au anumite şanse de a trece mai departe. Ar fi o pentru întâia oară când o echipă s-ar califica în optimi după ce a pierdut primele două partide. Nigerienii depind, însă, de pasul uşor al argentinienilor în faţa grecilor, însă în primul rând vulturii trebuie să depăşească o selecţionată a Coreei de Sud solidă şi care oferă un fotbal mai plăcut pentru faza următoare. Eu mizez pe asiatici. Grecii? D10S, scapă-ne de greci! Şi să te fereşti de cadouri.

Grupa C

La prima vedere, situaţia grupei în acest moment pare o glumă proastă. Posibil să fie umor britanic interpretat de un italian. Anglia pare pierdută printre tufişurile americano-algeriene şi nu promite nimic bun pentru ultimul bal sloven. Privind meciurile disputate pînă în prezent, aş putea spune că marea nedreptăţită a rezultatelor este naţionala Statelor Unite. A fost până acum singura echipă care a tratat fotbalul corect. Cele două puncte din clasament sunt nedrepte. Slovenia se află la celălalt capăt. N-a arătat nimic şi, totuşi, este cocoţată în vârful ierarhiei. Aştept ca furia britanică să-i zboare înapoi în Europa după meciul de mâine. Fără Anglia, optimile ar fi mai sărace.

Grupa D

Nemţii au început cu răpăituri de mitralieră în faţa cangurilor. Aş fi crezut că maşinăria este unsă cu foarte mare grijă şi nu va oferi sincope în grupe. Ei, mitraliera s-a blocat atunci când nu trebuia. Germania repetă până acum parcursul din grupele Euro 2008. Atunci s-a împiedicat printre pătrăţelele croate. Sârbii le-au luat locul în acest an. Serbia a fost pînă acum fantoma echipei din preliminarii. Sau poate nu, dacă aruncăm în eprubeta analizei cadavrele echipelor Franţei şi României. Tind să cred că sârbii au beneficiat de nişte adversari extrem de modeşti în calificări. De aici şi catalogarea Serbiei drept o posibilă supriză plăcută. Am fost traşi pe sfoară de fanţuji şi românaşi. Mi-e greu să spun cine ar merita să treacă în turul următor, alături de Die Mannschaft. Poate Australia, care a reuşit să reziste Ghanei cu un om în minus.

Grupa E

Aici Olanda nu prea s-a chinuit pentru locul din optimi, după două jocuri în care a turnat fotbal cu pipeta pe mocheta verde. A practicat un fotbal la normă. Gol-gol-3puncte-gol-3puncte. În rest, multă somnolenţă. Danemarca se luptă pentru locul 2 cu o Japonie care are şi opţiunea egalului. Nu sper la prea multe de la acest meci decisiv. Danezii vor trece mai departe, unde-i aşteaptă… Păi, nu-i aşteaptă nimeni.

Grupa F

Italia, che brutta squadra! Niciodată n-am fost un admirator al fotbalului italian, dar squadra azzura din ultimii doi ani poate concura la titlul de cea mai urâtă echipă din istoria fotbalului italian. Poate că nu e o întâmplare asemănarea acesteia cu cea a Mundialului din 1986. Ambele deţinătoare ale titlului mondial. Ambele cu loturi îmbătrânite, plombate cu jucători necarismatici. Nu văd nici o diferenţă între Giuseppe Galderisi din echipa lui ’86 şi Iaquinta sau Gilardino de la această ediţie. Există o deosebire între cele două squadre. Atunci exista un Altobelli care reuşea să-şi ducă armata pînă în optimi, înscriind toate golurile italiene din grupe. Acum, Totti şi Del Piero privesc meciurile din vacanţă. Iar Italia se zbate precum o armăsar cu două picioare frânte. Cu o defensivă din porţelan şi un atac inexistent. Pentru optimi, Paraguay şi-a acontat trei sferturi de bilet. Firimiturile sînt pentru italieni, slovaci şi neozeelandezi.

Grupa G

Brazilia. Ca de obicei, sud-americanii sunt calificaţi după două meciuri disputate. Adversarii lor de până acum au fost modeşti. Mai ales ivorienii, care au jucat multă ţurcă şi deloc fotbal. Grupa morţii a fost doar un bluff. Exact ca şi jucătorii antrenaţi cu ziua de apaticul Sven Goran Eriksson. Brazilia şi Portugalia duc în optimi ritmul de samba. Sper să nu-l uite în meciul direct, care nu mai are decît miza locului 1. Şi cum grupa H nu este clarificată, se poate da liber la spectacol. Jogo bonito, vă rugăm!

Grupa H

Care e foarte încâlcită. Dacă Nigeria are şansa să se califice după ce nu a câştigat vreun punct în primele două meciuri, Chile are neşansa să plece acasă având toate punctele înaintea ultimei etape şi niciun gol primit. Dacă pierde în faţa Spaniei, iar Elveţia bate la o diferenţă de 2 goluri Honduras, atunci frumoasa echipă chiliană va pleca acasă. Şi pentru asta să le mulţumească trădătorilor din Spania, care au încurcat totul în primul lor meci. Sper într-o coaliţie hispanică pentru neutralizarea inesteticei Elveţii. Mă rog ca hondurienii să-şi pregătească multe cazane cu ulei încins pentru capetele elveţienilor.

Şi apoi să ne aşezăm mai comod, aşteptând duelurile fără armistiţiu. Pe viaţă şi pe moarte.

Articol publicat şi pe sportaverna.

2 thoughts on “O recapitulare subiectivă

  1. fain zis.

    ca primă retrospecţie, micul amănunt că spre cinstea lor uruguay şi mexic n-au dansat tango, ci bătuta (pe bune). ori mexicanii snt nişte oameni „cu care nu poţi discuta”, de şi-au luat uruguayenii măsuri :), ori o fi fost blat „sofisticat” cum zicea the_kop – dar nu s-a văzut. bravo lor.

    despre franţa, într-adevăr, nimic :).

  2. Neah, nici de blat n-au mai avut nevoie. Am stat și am tot făcut calcule. Și africanii trebuiau să dea vreo 4 goluri ca să trimită Mexicul acasă. Cam greu, totuși. Cred că mexicanii au jucat pentru primul loc, că i-am văzut triști rău la final. Argentina e horror, pe lîngă Coreea de Sud/Nigeria/Grecia. Uruguay, în schimb, are pîrtie pînă-n sferturi. Asta a fost miza adevărată, nu calificarea. Aia era jucată din etapa a doua.

Lasă un răspuns