Învingătorii

June 24, 2010 - United Kingdom - Tennis - Wimbledon - All England Lawn Tennis & Croquet Club, Wimbledon, England - 24/6/10..John Isner of USA (L) embraces Nicolas Mahut of France (R) after winning their second round match...The match finished 70-68 in the fifth set setting a world record for the longest tennis match in history.

John Isner şi Nicolas Mahut au jucat la Wimbledon meciul vieţii. Nimic din ce vor face aceşti doi tenismeni de azi înainte nu va mai conta. Au intrat în istorie şi vor rămâne acolo pentru foarte mult timp. Toate comentariile care se vor face despre aceşti doi jucători vor începe, vor continua şi se vor încheia cu „În iunie 2010, Isner/Mahut a stabilit recordul pentru cel mai lung meci din istoria tenisului”.

Aproape sfârşiţi, dar neîncetând să trimită mingi peste fileu, uneori cu o precizie chirurgicală, şi încurajaţi de scandarea din tribune: „WE WANT MORE! WE WANT MORE!”, pentru cei doi ar trebui inventat un titlu. „Sir” pare perimat, „Officer of the British Empire” nu pare a fi destul pentru ei, „Legiunea de onoare” e mult prea puţin. Poate gladiatori ar fi cel mai nimerit, şi de fiecare dată când vor intra în arenă, să ridicăm degetul mare în sus în semn de mulţumire pentru un spectacol fabulos ce ne-a fost dat să-l trăim o dată în viaţă.

Cu un scor în setul 5 care zici că e din baschet (70-68), Isner părea că nu ştie ce să facă având această victorie. Parcă îi era ruşine să se bucure, pentru că ştia ce e în sufletul învinsului său. Părea că vrea să îl ia şi pe el în turul 2, acolo unde va juca împotriva lui… Nici nu mai contează.

Isner şi Mahut au câştigat simpatia publicului londonez pentru tot restul vieţii lor sportive şi cu siguranţă că vor fi încurajaţi de fiecare dată. Iar pentru cei care au gândit şi spus că meciul a fost un blat, îi sfătuiesc să se ducă la oricare dintre cei doi jucători şi să îi spună asta faţă în faţă şi privindu-l în ochi. Sunt tare curios ce răspuns vor primi.

Mulţumim, John Isner! Mulţumim, Nicolas Mahut!

4 thoughts on “Învingătorii

  1. evident ca nu a fost blat! ar fi fost oricum mult mai interesant daca meciul nu se intrerupea miercuri seara…

  2. Clar că nu a fost blat, dar unii cu mintea creaţă au găsit imediat motivul că e imposibil să joci atât timp şi să nu reuşeşti să câştigi un break. Dar unora le e greu să creadă că există jucători care vor să câştige şi nu se lasă până nu o fac, iar dacă pierd o fac cu multă demnitate şi cu o dorinţă imensă de luptă.

  3. Si eu m-am mirat sa vad pe sports.yahoo un comentariu al unui vizitator cum ca cei doi sunt, de fapt, niste loseri care au aranjat un blat. Nu m-am mai mirat cand m-am uitat la numele celui ce scosese asemenea perla. Se termina in „escu”. Suntem incorigibili. Chiar ma-ntreb cum se suporta unii, cat de bine trebuie sa se simta in pielea lor ca sa „demaste” astfel de meciuri. Bine ca n-a zis ca cei doi sunt masoni si vor sa subjuge planeta prin meciul lor de tenis.

Lasă un răspuns