„Sferturile” mele sparte

Tocmai îmi arunc privirea peste bileţelul zugrăvit la început de Mundial, pe care am desenate sferturile de finală închipuite atunci de mine. Iată ce îmi ieşea din ţintarul meciurilor din Africa de Sud:

  1. Olanda – Brazilia. O partidă logică, ce nu putea să nu se întîmple, luând în calcul echipele întâlnite pe parcurs. Mai la ralanti, mai accelerat în curbe, olandezii şi brazilienii n-au oferit speranţe de doi lei adversarilor minusculi. M-aş fi aşteptat mai mult de la batavi, care pînă acum au fost zgârciţi cu privirile noastre. Brazilienii, cinici. Nu-s pe gustul meu. Şi nu vreau să-i văd mai departe. Dacă ne oferă un sfert de finală pe calapodul celui din 1994 poate îi iert. Cine iese cu bine din încleştarea aceasta a fotbalului reţinut are biletele pentru finală.
  2. Mexic – Anglia. Cîte daruri i-ar fi aşteptat pe britanici dacă ar fi marcat încă un gol contra slovenilor! Chiar şi cu o echipă împiedicată, nu cred că nu ar fi trecut de Ghana în optimi. Pe Mexic o văzusem cîştigătoarea grupei A şi a meciului împotriva coreenilor din vale. Am fost surprins de uruguayeni, care au făcut pînă acum un turneu excelent. N-am nimerit nici o echipă a acestui sfert. Cîştigătoare: Uruguay – Ghana. Şi când te gîndeşti că Rooney ar fi putut trimite Anglia aici dacă n-ar fi luat bara lui Handanovic în şuturi!
  3. Argentina – Germania. Din nou, un sfert de finală logic şi mult aşteptat. Reeditarea meciului de acum 4 ani. Poate cu mai multe goluri de această dată. Înaintea ultimelor două meciuri din grupă speram într-un dribling al uneia dintre combatante. Speram ca ori Germania, ori Argentina să evite primul loc în grupă pentru a nimeri partea mai uşoară a ţintarului sferturilor. Argentinienii nici n-au dorit să audă de aşa ceva. Nemţii ar fi putut să rişte cu ghanezii în finalul meciului. N-au făcut-o şi s-au răzbunat pe englezi încă o dată. Pînă acum au fost cele mai bune echipe de la Mundial. O finală care vine nemeritat de repede. La fel ca la primul sfert, cine iese din aceast duel al fotbalului savuros are mari şanse de finală şi trofeu.
  4. Danemarca – Spania. I-am supraestimat pe danezi. My mistake! Spaniolii ar fi fost de râsul curcilor dacă nu ajungeau până aici. Le-a fost de ajuns că au râs elveţienii, nişte curcani pînă la urmă, de ei în primul meci. Dar ibericii au jucat slab pînă în acest moment. Nu mai slab decît portughezii. Spre deosebire de olandezi şi brazilieni, care au părut reţinuţi în a etala un fotbal mai condimentat, spaniolii au arătat mai degrabă limitaţi. Am avut impresia că au atins maximum de performanţă în meciurile jucate. Posibil să mă înşel. Meciul contra Paraguay, o echipă asemănătoare cu cea lusitană, poate mă va contrazice. Eu văd aici un turnir la fel de inestetic ca cele disputate în ultimele două optimi de finală de ieri. Mai mult de un gol nu cred că se va marca. Paraguayenii vor încerca să ducă din nou meciul la loterie, acolo unde spaniolii nu s-au simţit niciodată foarte bine. Aici am nimerit-o doar pe jumătate, sfertul fiind Paraguay – Spania.

Privind şi pe foaia optimilor, văd că n-am dat nici o şansă Franţei. Oare de ce? Am inversat doar locurile dintre Mexic şi Uruguay, aruncându-l pe Forlan către alunecările lui Heinze. Până la urmă a fost tocmai invers, cu Uruguay atingând sferturile. Cu italienii am fost generos, plasându-i într-o optime contra danezilor. Dar cine ar fi crezut că până şi neozeelandezii le vor provoca gastrite? La fel am procedat şi cu sârbii. Două echipe meschine şi neputincioase. Dar de la sferturi încolo totul devine mai ceţos. Pînă acum, analizînd jocurile disputate deja, doar Spania şi, oarecum, Uruguay ar avea cîte un sfert de bilet acontat pentru semifinale. Scenariile mele ar fi cam aşa: Spania bate italieneşte cu 1-0, iar Uruguay se chinuie pentru un 2-1 (poate în prelungiri) , cu toate că am unele presimţiri în privinţa ghanezilor.

Cît despre celelalte meciuri… hmmm… E greu, foarte greu.

Aş dori Brazilia acasă, dar mai degrabă ea va merge mai departe. Chiar dacă Olanda a fost o echipă precaută, apărarea sa a cântat fals în multe momente ale jocului cu Slovacia. Şi Luis Fabiano nu seamănă deloc cu Vittek. Posibil să recupereze pe atac. Dar întrebarea meciului este: sunt olandezii în stare să marcheze mai multe goluri decât brazilienii?

Pentru celălalt sfert de foc strig doar Argentina. Nemţii au patru ani la dispoziţie să-şi clădească o echipă teribilă pentru Rio 2014. Dar să nu mă înţelegeţi greşit. Eu doar sper mult la Argentina. Aici sunt sentimental, chiar dacă şi nemţii îmi fac cu ochiul.

11 thoughts on “„Sferturile” mele sparte

  1. Olanda (la 11 m), Uruguay (cel putin prelungiri), Germania (si aici posibil prelungiri, dar mai degraba nu), Spania (lejer).

  2. Mi-e greu sa fac o prezicere la Olanda-Brazilia, mi-aş dori Olanda, dar am impresia că pe brazilieni îi vor opri doar nemţii, deşi am mare încredere in van Bronckhorst.

    Germania nu are cum să piardă meciul cu Argentina, în ciuda atacului superspectaculos al sud-americanilor. Totuşi, nemţii au şi apărare.

    În rest, Uruguay şi Spania par a avea misiuni destul de uşoare.

  3. Chiar dacă nu mă bazez pe mare lucru cînd spun „am unele presimțiri în privința ganezilor”, simt că în meciul ăla zace ceva. Și le nimeresc de multe ori. Țin minte cum rîdea gașca de la bloc de mine cînd ziceam, înainte de semifinale, că va cîștiga Danemarca la Euro 1992. Ce-am mai rîs eu după. :)))
    Sau cînd a revenit Liverpool cu Milan în finala de la Istanbul.
    Acum sînt mai reținut, că aș vrea Uruguay în semifinale. De dragul primilor ani de Mundial. Dar cu ghanezii e „ceva”. Nu puneți la pariuri, ca să mă înjurați mai apoi :))

Lasă un răspuns