The Contenders. Nederland & Uruguay

Olanda este singura echipă cu punctaj maxim până acum în turneu. N-a pierdut nici un meci şi nici măcar egalul nu a atins-o. Ai spune că asta i se datorează în mare parte apărării solide. Nu-i chiar atât de exactă această afirmaţie. Batavii au primit gol în fiecare dintre ultimele trei meciuri. Iar cel marcat de Robinho, în sferturi, a dezvăluit o imprecizie evidentă a celor patru apărători. Chiar dacă aici poate fi invocată introducerea forţată a lui Ooijer, defazat iniţial, datorată accidentării de ultim moment a lui Mathijsen.

Olanda lui Robben

Îngrijorarea taberei portocalii atunci când Robben s-a accidentat înainte de începerea Mondialului a exprimat perfect o dependenţă a echipei de serviciile minunii lui Bayern Munchen. Fără el în teren Olanda a fost ternă, găsind extrem de greu poarta. Van Der Vaart a jucat neconvingător în locul său, acesta aducând cu el în Africa de Sud nereuşitele sezonului madrilen. Confruntarea cu Japonia a fost una de uitat pentru selecţionata europeană, cu un gol nemeritat făcut cadou de portarul Kawashima. Dar Olanda a ieşit din groapa mediocrităţii scoasă de guler de piciorul stâng teribil al lui Robben. A intrat pe finalul meciului contra Camerun şi i-a oferit lui Huntelaar onoarea să înscrie şi el un gol în turneu. Apoi a rezolvat meciul din optimi împotriva Slovaciei, formând un duet sclipitor împreună cu interistul Wes Sneijder. Dar cel mai bun meci al său de până acum rămâne cel jucat în sferturi. Brazilienii au intuit corect atunci când, în primele minute ale jocului, au încercat să-l scoată din joc cu orice preţ pe Robben. Ştiau că el va fi piesa esenţială pentru echipa lui Van Marwijk. De aceea Bastos, Robinho şi Melo au încercat să-i provoace o accidentare care să-l trimită pe bancă. Ultimul a clacat în repriza a doua când a confundat rotula olandezului cu balonul de joc. În el va sta cheia meciului cu Uruguay. Dacă nu va fi blocat de sud-americani, aşa cum nu au făcut-o brazilienii, Olanda va fi mortală. De remarcat lipsa lui Fucile în banda stângă a apărării uruguayene, unul dintre cei mai buni oameni din turneu pe acest post.

Cu excepţia Spaniei, care are alte probleme pe cap, toate celelalte semifinaliste au jucători suspendaţi. Olanda trebuie să se descurce fără fundaşul dreapta Gregory van der Wiel şi influentul mijlocaş defensiv Nigel de Jong. A doua lipsă ar putea să aibă implicaţii mult mai serioase în meciul ce va avea loc în această seară la Cape Town. Dacă apărarea batavă a părut în multe momente confuză – a doua repriză cu Slovacia îmi stă ca argument – cuplul de Jong-van Bommel a fost esenţial în păstrarea echilibrului echipei. În a doua repriză din sferturi a funcţionat perfect pentru neutralizarea atacului cariocas. Van Bommel l-a anulat pe Kaka, iar de Jong i-a oferit mai mult decât un picior de ajutor lui Van der Wiel pentru blocarea lui Robinho. Dar ambii au primit galbene, aruncându-i în stare de suspendare pentru cel mai important meci al Olandei din ultimii 12 ani. În locul lui Van der Wiel va intra sigur Khalid Boulahrouz, un fundaş mai static şi care va reprezenta, la fel ca şi titularul, veriga slabă a defensivei. Van der Wiel n-a făcut un turneu grozav, dar contra uruguayenilor viteza sa ar fi fost de preferat. Mai ales în faza de atac, unde a fost de multe ori util pentru Robben. În centru, de Jong va fi înlocuit ori de Stjin Schaars, ori de către Demy de Zeeuw. Probabil titular va fi mijlocaşul lui Ajax, care a prins câteva minute în primul meci din grupă, când l-a înlocuit tot pe de Jong. De văzut şi cât de bine va funcţiona el în ghetele mijlocaşului de la City.

Nu văd o modificare a tacticii lui van Marwijk. Va miza pe siguranţă, cu şase jucători defensivi plus Kuyt, de neînlocuit, iar majoritatea mingilor vor fi jucate pe dreapta lui Robben.

Tabarez y Forlan

Dintre toţi antrenorii semifinalistelor, Oscar Tabarez este poate cel mai jucător. Dacă în România s-a inventat conceptul de preşedinte-jucător, Tabarez este pentru Uruguay antrenorul-jucător. A schimbat conformaţia echipei de la un meci la altul, lipindu-se de echipele adverse precum o căpuşă. A anulat Franţa cu un 3-5-2, pentru a ajunge să înceapă cu un 4-4-2 împotriva Ghanei pentru a bloca flancurile. A avut până acum o apărare solidă, primind doar două goluri în turneu, cu unele neajunsuri la fazele fixe. În ultimele minute ale prelungirilor contra Ghanei a suferit mult la cornerele pe care le-a oferit, africanii fiind foarte aproape de gol în minutul 120. Iar coreenii au rănit tocmai dintr-o fază fixă – lovitură liberă executată de pe stânga – anulând golul lui Suarez din prima repriză. Olanda fiind letală în momente de genul ăsta, Tabarez trebuie să-şi facă extrem de bine lecţiile şi să nu ofere multe lovituri libere din apropierea careului. Probabil că asta va fi o prioritate pentru sud-american. Ca şi cea a blocării lui Robben. Cu Fucile suspendat, Tabarez îl poate titulariza pe Martin Caceres pe stânga. În faţa lui Robben, Caceres pare o idee mai bună decât Alvaro Pereira, mai mult mijlocaş decît apărător. Posibil ca jucătorul lui Barcelona să nu vadă prea mult iarba din apropierea careului olandez în meciul de astăzi. Fără Suarez-Mîna lui Dumnezeu, Abreu pare titular sigur în atac, alături de Cavani şi Forlan, într-o formaţie 4-3-3. Dar cu Tabarez nu poţi să fii sigur niciodată.

Diego Forlan, la fel ca Robben pentru Olanda, este de neînlocuit şi va începe meciul în partea stângă a atacului, încercînd să-l mănânce pe canibalul Boulahrouz. Va fi o întrecere interesantă pe acea parcelă a terenului, cu Robben şi Forlan esenţiali pentru deznodământul meciului. Dar spre deosebire de Uruguay, Olanda are câteva piese esenţiale în plus. Sneijder, Kuyt sau Van Persie pot reprezenta avansul de care batavii au nevoie. Poate vor fi de ajuns pentru o finală mondială după o așteptare de 32 de ani.

sursa foto: The Guardian

One thought on “The Contenders. Nederland & Uruguay

Lasă un răspuns