Basel à la Cluj

De data asta parcă au fost mai mulți suporteri români ca oricând…

DSC07579.JPG

…nu.

Stadionul nu e plin,

DSC07580.JPG

16000 de spectatori au venit totuși să vadă ce se anunța o semiformalitate.

DSC07581.JPG

Iar după cum curge prima repriză, așa pare într-adevăr.

Ai noștri nu mișcă nimic, stau pe două linii cu autobaza în poartă și încearcă doar mingi lungi pe Kapetanos, greșite. Cu o excepție, care-l găsește liber în careu, dar trage destul de mult peste poartă.

La două minute după, pac, gol, din nimic, Streller cu un voleu tip mawashi-geri foarte spectaculos, din fix, dar fix această pasă:

DSC07587.JPG

Scor meritat – deși nu a strălucit, Basel a dominat clar prima parte, jucat pozitiv, combinat, executat lovituri libere,

DSC07582.JPG

centrat în careu, dat cu capul.

DSC07583.JPG

Îl găsesc mereu pe Streller, deși ai noștri declaraseră cum că e pericolul numărul unu. Mda.

Nu mă aștept la nimic bun de la a doua parte, dar iată că se schimbă ceva pe teren și în aer: se observă foarte frumos din tribună, ”cu ochiul liber”, cum CFR-ul are brusc 3 oameni în față, pe linie, care presează constant fundașii adverși. Care, iată, sunt incomodați de asemenea tupeu, mai greșesc o pasă, două, jocul nu le mai iese ca în prima repriză.

E pentru prima dată când văd pe viu o schimbare de strategie atât de evidentă, și atât de simplă. Tot evident se văd și riscurile – ”rămân spații” în apărarea noastră, pe care sprintează ai lor ca pe bulevard, Streller, din nou el, mai are două ocazii mari de tot, unele combinate din mai multe șuturi spre poartă, tip asediu.

Cum era vorba cu ”ocaziile se răzbună”? De obicei se întâmplă doar echipelor cu care țin eu, dar uite că… scapă Sougou ca un iepure aici pe partea noastră, avansează, nici nu văd bine de emoție – GOOOOOOL! Sar în sus și aplaud, într-o liniște de sală de concerte când dirijorul a ridicat bagheta în suspans.

Muahaha. Nu ne vine să credem. Nici mie, nici colegului elvețian din stânga, mă trezesc abia când L., aflat în dreapta, bate palma. Hai CEFERE! Heei, acum să vedem fotbal!

Basel năpusti-s-ar în atac, dar se vede treaba că nu prea poate. Pasele nu se leagă, pressingul nostru continuă, elvețienii par obosiți. Noi îi încurcăm, avem ocazii.

DSC07589.JPG

Și n-apuc să trepidez bine că iar o zbughește Sougou printre ei, șiiiiigooooooooooooooool!!!!! De data asta nu mai e liniște, se aud murmure dezaprobator consternate. Esteeeeeee! CE-FE-RE, CE-FE-RE! strigă cele 30 de ultrase de vis-a-vis (după voci sunt în majoritate femei).

Hai că-i distractiv meciul, cel mai bun pe care l-am văzut pe viu între români și străini.

Basel vrea dar nu poate, intră Alex Frei, care trebuie să vină până în propria jumătate să culeagă mingi, spectatorii încep să fluiere, eu cu ochii pe ceas – mai e mult…

Ai noștri înțeapă prin Nicoară, care motorizează banda lui, apare și Sougou – BARĂĂĂĂĂĂ! Senzațional ce ocazie. La faza următoare, chiar în fața noastră, același Sougou cade ca secerat de extratereștri.

DSC07590.JPG

Spectatorii huiduie, fluieră, se enervează, unul izbește nervos scaunul și pleacă (”mai bine aici decât acasă”, zice M.), într-un târziu se ridică Sougou și o zbughește din nou spre careu, fură mingea funașului, e SINGUR cu portarul, strig râzând ”asta le-ar mai lipsi să dea și gol!”, dar scoate Sommer extraordinar cu piciorul.

Ce meci! Ce dramatism! Am fi plecat mai devreme să evităm aglomerația, dar rămânem până la final – VICTORIE! Plutesc.

Fusesem avertizat că fanii lui Basel sunt mai ”emoționali” și tind să ia lucrurile ”personal” mai ales la înfrângere… singurele cuvinte care i-au fost adresate tricoului meu vișiniu au fost – ”Rapid – aaa, hai CEFEREEE!” de către niște români, la ieșire.

Hai CFR! Aștept cu emoțiune returul. E de mers la Cluj…

Lasă un răspuns